Nebunia este genialitatea manuirii cuvintelor!

M-am trezit de dimineata
si nu ma puteam misca
Aveam in jurul gatului o ata
si toamna era prinsa de ea.

As fi vrut sa nu ma lase
pace sa imi dea
caci iubirea pentru toamna
e ascunsa-n inima

celor ce stiu sa iubeasca
fructele si zaharul
sau povestile cu soare,
cu adierile-n apus.

Dar aceasta ata mare
nu puteam s-o smulg.
S-o rup?Nu parea o alinare
si tinuta-n pat cum sunt…

Am zis ca acesta este
un atu al dragei mele
zane incarcata cu
pere,mere si nuiele

fara frunze sau culoare,
fara fragi sau murisoare.

Si ca pandant oprisem
intr-o sticla vara.